Un nou articol despre cărți, o nouă carte marca Editurii Quarto!
„Alzheimer” este o carte non-fiction care m-a BOOKurat mult citind-o! Alzheimer este boala misterioasă care afectează multe minți.
Se preconizează că până în anul 2050 aproximativ 35 de milioane de persoane vor fi afectate, putând depăși numărul de bolnavi de cancer și devenind a doua importantă cauză de deces, după bolile cardiovasculare.
1. O scurtă introspecție
2. Despre carte și nu numai
3. Despre autor și editură
1. O scurtă introspecție
Trebuie să recunosc faptul că această carte m-a răscolit și, spre rușinea mea, am privit-o la început cu oareșce scepticism… Mea culpa! Așa se întâmplă când mintea judecă altfel decât obiectiv.
Tinerețea vine la pachet cu o serie de satisfacții, printre care se poate menționa atât frumusețea exterioară, cât și sănătatea de care speri să te bucuri cât mai mult timp. Eu cred că toți oamenii tineri sunt frumoși, iar pe măsură ce timpul trece, această frumusețe exterioară va fi subliniată mai mult de frumusețea caracterului care te va defini. Cât timp suntem tineri, nu punem prea mult accent pe sănătatea noastră fizică, iar de cea mentală nici nu mai vorbesc… Suntem atât de angrenați în cotidian, încât uităm de cele mai esențiale lucruri: bunăstarea sufletească, liniștea minții, armonizarea corp-suflet-ganduri, iar de cele mai multe ori ne trezim bătrâni, fără a ne da seama când și cum s-a întâmplat așa ceva.
Nu vreau să filozofez prea mult pe această temă deoarece fondul articolului este altul la bază. Dar, citind cartea scrisă de Eva Anca Hamza, numită „Alzheimer”, mi-am dat seama că suntem limitați pe acest pământ, iar mintea noastră chiar ocupă un loc fruntaș în Universul nostru și chiar merită tratată cu o atenție deosebită. Eu obișnuiam să am în portofoliul o glumă cu apropiații, atunci când uitau anumite lucruri banale… Obișnuiam să îi tachinez, spunându-le că au Alzheimer, dacă nu își aminteau anumite detalii… Ei bine, promit solemn că niciodată nu voi mai pronunța asemenea glume nesărate deoarece, așa cum spune și un citat scris de Eva, citat găsit în timpul documentarii pe care a făcut-o pentru carte „Din tot ce am pierdut, cel mai mult îmi lipsește mintea”, demența este o boală care trebuie tratată foarte serios și nicio glumă nu trebuie făcută la adresa acesteia.
Cartea, care pare simplă la prima vedere, este atât de complexă și răvășitoare în sentimente, încât este mult mai mult decât o scriitură non-fiction. Eu am „luat-o” ca pe un sfat de viață și m-a făcut să îmi pun o serie de întrebări legate de bătrânețe. Cuvintele calde, durerea din spatele rândurilor așternute tăcut printre paginile derulate în fața ochilor și experiența emoționantă vor rămâne mereu în mintea mea.
Dar să nu mai lungesc prea mult introducerea, așa că doresc să merg puțin mai departe, scriind câteva idei…
2. Despre carte și nu numai
Cartea „Alzheimer”, așa cum relevă și titlul, face referire la mult necunoscuta și infama boală: Alzheimer. Cuprinde, pe lângă Mulțumiri, Cuvânt înainte, Bibliografie, Cuvinte despre autor, două părți foarte frumos conturate. Personajele centrale sunt bunica și sentimentele autoarei, sentimente simțite pe parcursul perioadei de îngrijire a bolnavei și resimțite ulterior, la momentul scrierii memoriilor. Din punctul meu de vedere, cartea a fost scrisă prin emoția amintirilor și am primit-o ca pe un suport moral. Chiar cred că ar putea fi simțită ca un pansament sufletesc de către cei care trec prin situații asemănătoare. Este dureros de cald scrisă, iar faptul că cineva te poate înțelege, inclusiv prin intermediul unor rânduri scrise într-o carte, îți validează sentimentele, trăirile care sunt normale, gândurile care pot crea senzația de vinovăție. Da! Este greu! Da! Este dureros! Dar da… mulți trec prin asemenea lucruri.
Bon…
2.1 Prima parte face referire la experiența de viață a autoarei, gândurile și trăirile pe care aceasta le-a avut atunci când își îngrijea bunica bolnavă de Alzheimer – trebuie să subliniez faptul că, atunci când o familie se confruntă cu un membru bolnav (indiferent de boală), este afectată întreaga familie, nu doar persoana în cauză și ar trebui oferit ajutor psihologic specializat tuturor membrilor din familia respectivă deoarece efectele bolii se răsfrâng în toate părțile, iar aici vorbesc atât din propria mea experiență (am avut un eveniment „drăguț” în familie), cât și din informațiile prezentate de autoarea care a validat această idee. Cred că ar fi imperios necesar ca doctorii să trateze practic boala ca fiind în toată familia, să nu trateze doar pacientul respectiv. Chiar consider că ar fi mult mai ușor de gestionat evenimentul de către pacienți și însoțitorii acestora și nu s-ar mai lăsa cu traume la care să lucreze omul toată viața.
Paginile din această primă parte m-au răscolit și m-au determinat să mă gândesc la faptul că bătrânețea care nu mă va rata, se află pe lângă mine, iar la primul semnal, își va face simțită prezența. Expresia „a dat în mintea copiilor” chiar are o semnificație diferită față de ceea ce gândeam până în prezent. De fapt, nici nu am acordat prea multă importanță realei și durei conotații ascunsă tainic în spatele cuvintelor. „A da în mintea copiilor” este mult dur, mai trist și mult mai dureros decât pare.
O serie de scene prezentate mi-au rămas în cap: oala cu jumări ascunsă sub pernă pentru a se feri de foamea la care a fost supusă, chipurile, de familie; dezbrăcatul și lipsa inhibițiilor (ulterior am aflat că boala Alzheimer „te scapă” de inhibiții); uitarea membrilor familiei, aceștia devenind cei mai mari dușmani și sunt chiar hoții care vor să îi fure casa; agresivitatea etc. Ce poate face familia în aceste cazuri?! Răspunsul: mai nimic… Poate doar hrăni bolnavul, poate avea grijă să nu se lovească, îl poate urmări să își ia corect tratamentul. În rest, deznodământul e de la sine înțeles, din păcate…
2.2 Partea a doua cuprinde o serie de informații teoretice foarte atent documentate. Evident, nefiind doctor de profesie, autoarea cărții nu dorește a se primi scriitura ca pe o lucrare științifică, cu toate ca datele tehnice au fost verificate de către personal avizat. Așa cum reiese și din Disclaimer, nu vom prelua sfaturile ad litteram, iar în cazul unor simptome care par a se potrivi contextului nostru, vom apela de urgență la sfatul specialistului.
În această parte II, am aflat o serie de detalii tehnice, pe care chiar nu le știam, iar o parte dintre ele le voi împărtăși cu voi.
Astfel, știați că…?!
– Se pare că boala ar afecta în special femeile deoarece au speranţa de viață mai mare decât a bărbaților?!
– Genetica are un cuvânt de spus?! – dacă unul dintre părinți a avut Alzheimer, atunci ai șanse de 4 ori mai mari de a dezvolta și tu. La fel se aplică și în cazul fraților.
– Stilul de viață poate influența instalarea bolii?! Colesterolul, obezitatea, hipertensiunea arterială, sindromul Down pot concura la apariția bolii.
– Fumatul este nociv, iar acesta este un lucru clar dovedit. Dar, pe lângă toate acestea, poate concura la apariția Alzheimer-ului.
– 70% din cazurile de demență sunt Alzheimer.
– Denumirea bolii vine de la un psihiatru german Alois Alzheimer, iar despre întreaga istorie puteți afla din carte.
– Debutează între 40 și 80 de ani.
– Se pare că ar exista markeri biologici care pot fi făcuți pentru de depista boala, dar se consideră a fi lipsit de etică acest test al markerilor deoarece nu există tratament pentru a opri sau vindeca boala.
Autoare cărții, Eva Anca Hamza a subliniat și o serie de metode de prevenire, care ar putea ajuta peroanele, cu toate că nu există confirmări clare în aceste privințe. Până la urmă putem privi informațiile ca pe niște sfaturi de adoptare a unui stil sănătos de viață. Nimic nu ne împiedică să facem acest lucru. Toate aceste sfaturi se regăsesc în carte, iar eu voi sublinia despre importanța somnului. Se pare că privarea de somn, somnul întrerupt pot ajuta la instalarea bolii. Acum eu mă întreb retoric, fiind în categoria mamelor care au somnul întrerupt de ani de zile…voi dezvolta Alzheimer?! Oups….hihi…Sper să nu!
Cartea mai cuprinde o serie de studii, care mie mi s-au părut foarte interesante, dar vă voi lăsa pe voi să le descoperiți. Printre acestea se enumeră studiul Bredescu (sinuciderea), studiul China (eu am cartea în bibliotecă și chiar mi s-a părut foarte utilă).
Boala a fost prezentată și din punct de vedere spiritual, iar acest lucru o face a fi completă din punctul meu de vedere, al unui cititor non-fiction.
3. Despre autor și editură
Eva Anca Hamza este creator de conținut, blogger, editor/corector la Editura Quarto, PR la Editura Petale Scrise, Editura Mysterio, Social Media Marketing specialist, autor și cel mai important, mamă. Poate fi contactată la una dintre adresele de mai jos:
Cartea „Alzheimer” poate fi cumpărată accesând link-ul pentru România:
https://edituraquarto.ro/product/alzheimer-eva-anca-hamza/
Pentru Europa:
Notă personală: eu am achiziționat o parte dintre cărțile editurii QUARTO și mi-au plăcut foarte mult. Sunt abordate diferite teme, pe care eu le găsesc interesante și de aceea am trimis e-mail de colaborare (afiliere). Acum mă „BOOKur” pe deplin de toate deliciile Editurii!
Ție îți plac cărțile non-fiction? Dacă da, te invit să distribui articolul și prietenilor tăi. Poate îi este folositor unuia dintre ei!
Recenzia a apărut pe blogul r-Confessions.
